It's all about smiles and cries...chiar asa e, dar am ajuns la concluzia ca important e ce faci when u're done crying, daca mergi in continuare pe aceeasi directie si asa cum zicea andreea, dai cu coarnele in perete pana iti crapi capu' :P sau te trezesti si schimbi directia....

Mai bine mai tarziu si totusi exact la timp...n-as putea regreta nimic, a fost exact ce trebuia, la momentul potrivit si a mai intregit cu cateva piese, imensul puzzle pe care il formez;
asa ca pentru fiecare cuvant, gest, privire, atitudine..va multumesc..cu siguranta mai mult pentru cele rautacioase, pentru ca m-au facut mai puternica, m-au ajutat sa ma descopar si sa stiu ca pot mult...

Asadar inca o experienta din care am invatat ceva, de fapt mai multe lucruri:

am invatat despre mine ca am multe de oferit celor din jur, multe de impartasit "profesional"..
am invatat ca trebuie sa am mai multa incredere in instinctele mele si sa cer argumente inainte sa accept un lucru...
de asemenea ca e mai bine sa stai deoparte decat sa ai atitudinea "te rog sa te ajut"...
si cel mai important am invatat sa merg mai departe, sa imi continui drumul...desi e greu sa lasi in urma ceva la care tii, dar uite ca asa cum am lasat jocurile faine de cand eram mica in urma, trebuie sa las si jocul fain din studentie:)

In plus, am mai invatat multe despre ceilalti, dar acum trebuie sa plec..asa ca mai povestim altadata...