Paradisul meu..

Asa cum iti spuneam..este o dimineata in care ies de la metrou, este soare si cer in sarbatoare (cand eram mica si cerul era albastru albastru cu norisori albi si pufosi, fara urma de intunecare, ziceam ca in cer este sarbatoare, ca ingerasii dau petrecere:) si pe masura ce urc scarile, apare marea in fata mea...infinita si calma, mai inteleapta si mai tanara decat orice..
si simt briza in cozile mele incalcite..si pe fruntea incalzita de soare..
inca un pas si e la picioarele mele..e aici si nimic nu mai conteaza, doar a mea..

si in fiecare dimineata aproape ca o ating si cu fiecare scara urcata respir mai greu de emotia intalnirii..dar pana acum nu a aparut..
totusi stiu ca e acolo si intr-o dimineata perfecta va aparea ca-n visul pe care-l traiesc in fiecare dimineata la metrou...